Înainte de a aborda acest subiect, trebuie să precizăm că, orice recomandare alimentară, oricât de benefică ar fi ea într-un anumit context, nu are totuși decât o valoare relativă. Și aceasta întrucât, după un bine cunoscut dicton în medicină, nu există boli, ci bolnavi. Atltfel spus, fiecare pacient este unic; fiecare organism, fiecare ființă reprezintă expresia acelei diversități din cadrul unității lumii vii – cu alte cuvinte, un mic univers în sine. De aceea, nu trebuie să ne mire faptul că un anumit aliment, sau chiar medicament, care pentru majoritatea se dovedește benefic, sau chiar salvator, pentru anumite persoane ar putea să nu aibă decât un efect mediu. Desigur, nu putem afirma că un aliment cu proprietăți dovedit benefice sau chiar curative, ar putea fi nociv pentru anumiți pacienți, pentru că, aceea ce a fost programat să fie bun de către Programatorul Universal, nu poate fi altfel decât bun. Ceea ce vrem să spunem este doar că, procentul din beneficitatea sa originală care se manifestă în relație cu un anumit individ este variabil – și această variație depinde de mulți factori. Nu vom spune decât câteva cuvinte privitor la aceștia, întrucât ei țin în totalitate de organismul primitor: gradul de funcționare normală a sistemului digestiv și metabolic, toxinele prezente în organismul respectiv, obiceiurile alimentare: periodicitatea meselor, maniera de a mânca – ex: repede și cu stress, sau încet, masticând cu grijă; ora la care se ia ultima masă, ce alte alimente mai consumăm, etc. Ca să dăm un exemplu privitor la ultima afirmație, putem spune că degeaba consumăm în fiecare zi un aliment-minune și detoxifiant (ex. lămâie, sau grepfruit), dacă nu putem renunța la ceea ce ne place: carne grasă, prăjeli, produse MacDonald, etc. Desigur, alimentul antioxidant își va face treaba lui, dar dacă noi avem grijă să aducem în organism toxine în plus, și respectiv să îi creem antioxidantului o muncă în plus, atunci acesta va fi ocupat să neutralizeze toxinele introduse în fiecare zi în organism, și nu va avea decât o eficacitate redusă în cazul bolii de bază, a tumorii. Ca să mă exprim mai plastic, după o vorbă românească: ne furăm singuri căciula.
Desigur, există și situații în care nu se poate spune exact de ce un anumit aliment sau medicament este extraordinar de eficace pentru unele persoane, iar pentru altele mai puțin, și atunci, putem vorbi despre noțiunea de compatibilitate a organismului respectiv cu acel produs. Acest lucru se poate proba, însă, doar în practică, și după ce am respectat toate recomandările referitoare la un mod de alimentație corect.
Și, un ultim factor care poate influența eficacitatea și beneficitatea unui aliment sau medicament, și care nu este deloc de neglijat, este factorul psihic, credința noastră personală în eficacitatea sa. Nu este un factor aleator, întrucât efectul placebo sau nocebo este dovedit în medicină. Un aliment poate fi extraordinar, dar dacă noi nu credem în el, și această neîncredere este extrem de puternică. atunci organismul va reacționa în sensul informației primite de la creier, și va bloca efectiv, efectul benefic al acelui aliment. Și invers, chiar dacă în mod normal un anumit aliment are un efect mediu asupra stării de bine a organismului, dar dacă noi credem în el cu tărie, atunci pentru noi, acel aliment va face minuni. Conform cuvintelor evanghelice: ”Fie ție după credința ta.”
Un exemplu în acest sens este un caz despre care am auzit cândva, al unui pacient de la țară cu o boală gravă, căruia medicul său, știind că nu există medicamente care să aibă efect în acel stadiu al bolii, dar nevoind să îl descurajeze total, i-a spus că îi poate face totuși câte o injecție pe zi cu un anumit medicament, care l-ar ameliora. Aceasta, ca pacientul să își mențină speranța, și dorința de a lupta. Și, în fiecare zi, îi făcea câte o fiolă cu ser fiziologic. Și, spre uimirea tuturor, după un timp, pacientul chiar s-a simțit mai bine, apoi, chiar a intrat într-o fază de remisie a bolii. Ne putem închipui, desigur, câtă credință a avut acel om în medicul său, dar și ce fel de om era acel medic.
Desigur, acesta este un caz excepțional, dar în viață, putem întâlni absolut orice. După cum spune Michel Ende în minunata carte pentru copii ”Momo”: ”În lumea aceasta plină de minuni, se poate întâmpla orice.”
1 comentariu