Poate fi rezolvată problema sărăciei mondiale? Eseu despre sărăcie,conform teoriilor sociale ale interacțiunii simbolice, analizei structural-funcționale și conflictului social

Deși un eseu poate părea un mijloc care ține prea mult de teoria pură pentru a putea aduce o rezolvare concretă acestei probleme, totuși, atunci când l-am conceput, am simțit că nu este chiar așa! Întrucât toate marile fapte, toate acțiunile corecte, au pornit de la idei corecte, și posibil de pus în practică. Sau, conform cunoscutului dicton: toate marile acțiuni au avut la bază un mare vis. Și, după cum se va vedea, ceea ce rezultă din aplicarea teoriilor sociale la această problemă atât de concretă, este o soluție nu numai practică, ci în același timp, benefică pentru toți cei implicați, fără riscul de a destabiliza societatea.

Ca să mă fac mai bine înțeleasă, voi explica ce s-a cerut prin acest eseu: prin explicarea și înțelegerea fenomenului sărăciei, conform acestor trei teorii sociale (despre care vă puteți informa cu ușurință, chiar și pe net – nici eu nu sunt sociolog, dar le-am înțeles foarte bine), să se indice o posibilă cale de rezolvare a acestei probleme. Soluția acestui eseu este doar cea pe care am gasit-o eu personal, dar gândindu-mă mai bine, mi-am spus că ar fi o problemă utilă de rezolvat de către orice tânăr membru al societății, de care ar putea depinde societatea de mâine. Adică: viitorii oameni politici, juriști, economiști, directori de întreprinderi, profesori, medici, etc. Și desigur, și cei de alte vârste se pot gândi la această problemă, întrucît nici eu nu mai sunt chiar atât de tânără. 🙂

Oricum, ceea ce am spus deja, și repet, este că problema nu este teoretică, ci practică, iar rezolvarea găsită este deasemenea de pus în practică. Eu am început deja, poate că o veți face și dumneavoastră! Iată deci eseul:

„Conform teoriei interacționismului simbolic, apariția sărăciei în societate poate fi parțial explicată prin deteriorarea valorii simbolice pe care oamenii obișnuiesc să și-o acorde unul altuia. De exemplu, dacă unul dintre ei era mai talentat, mai înzestrat într-o privință decât celălalt, și avea șansa de a câștiga mai multe bunuri, atunci se evalua pe sine drept ”valoros”, iar pe celălat drept ”lipsit de valoare” sau ”nemerituos”. Și apoi, cu timpul, a început să îl alunge pe celălalt din preajma sa, tăindu-i și accesul la resurse, și lăsându-l să se descurce de unul singur. Iar celălalt, neavând capacitățile primului, cu trecerea timpului, a sărăcit.

Apoi, după această fază de devalorizare a omului, evoluția pe mai departe a sărăciei în societate ar putea fi explicată prin intermediul teoriei structural-funcționale. La un anumit moment dat, un mare număr de membri ai societății au început să nu își mai poată satisface nevoile. De data aceasta, cauza nu mai era la nivel individual, ci la nivelul unor largi structuri sociale, care urmau programele inițiate de cei puțini care ajunseseră în vârful societății, apoi impuseseră condițiile lor tuturor celor care aveau nevoie de ceva din partea societății. Un fel de ”pat al lui Procust” la nivel social, creat de membrii plutocrației, în care foarte probabil mulți nu se potriveau.

Iar teoria conflictului social, pe de altă parte, ar putea explica stadiul final, și cel mai acut, al evoluției sărăciei în societate – un stadiu în care diferențele dintre baza și vârful piramidei sociale au devenit imense. Un mare număr de oameni de la baza societății nu mai reușesc să își îndeplinească nevoile elementare, de aceea conflictul social era inevitabil. Acesta este stadiul în care ne aflăm acum… societatea capitalistă globală, în care jumătate din avuția mondială este deținută de către doar unu la sută din populația lumii.

Acum, pentru a descoperi o cale de a eradica sărăcia, ar trebui, în mod logic, să ne întoarcem la cauza ei primă: devalorizarea omului de către semenii săi, enunțată de către teoria interacționismului simbolic. Deci, ar trebui să educăm întreaga societate în sensul de a acorda din nou valoare fiecărei ființe umane. De a înțelege că fiecare ființă este un scop în sine, conform lui Immanuel Kant, și nu doar un mijloc prin care societatea acumulează bunuri. Și în acest scop, religia are un rol important, în special creștinismul. Întrucât valorile creștine au structurat societatea modernă timp de secole. Tot ceea ce avem de făcut este să urmăm această cale, și chiar să ridicăm vocile dacă este necesar, atunci când vorbim despre cei aflați în nevoie. Și să acompaniem vorbele noastre cu fapte. Întrucât puterea exemplului este singura metodă reală de a-i învăța pe ceilalți.

Iată și originalul:

Could World Poverty Problem Be Solved? Essay On Poverty, According To The Social Theories Of Symbolic Interaction, Structural/Functional Analysis And Conflict Theory

According to symbolic interactionism theory, the emergence of poverty in society could be somehow explained by the deterioration of the symbolic value people used to conferr to each other. For example, if one of them was more gifted than another, and had the chance to earn more goods, then he evaluated himself as ”valuable” and the other as ”not valuable”, or ”not worthy”. And then he banished the other, letting him handle things on his own. And the other became poor consequently.

Then, after this phase of people devalorization, the further evolution of poverty in society could be explained by the structural/functional theory. At some point, a large group of members of society began not to have their needs satisfied by the society. This time, it was not about individuals, but about large social structures, following programms initiated by the few ones who had reached the top, then had imposed their conditions to everyone who needed something from the society. A sort of ”social Procust bed” created by plutocracy members, where probably many didn’t fit in.

And the conflict theory could explain the final stage, and the most acute, of the poverty evolution in society – a stage where the differencies between the top and the basis of the social pyramid became huge. Numerous people from the basis didn’t succeed to meet their basic needs, that’s why conflict was inavoidable. That’s the stage we are now at… the global capitalist society, where half of the worlds’ wealth is owned by just one percent of worlds’ population.

Now, in order to find a way to eradicate poverty, we logically may come back to the prime cause of it: people devalorization by their peers, enunciated by the symbolic interactionism theory. So, we should reeducate the entire society in order to re-attach value to all human beings. To understand that every human being is an end in itself, according to Immanuel Kant, and not just a means by which society acquires goods. For this purpose; religion should have an important role to play, especially Christianity. Cause Christian values have been structuring the modern society for centuries. All we have to do is pursue this path, and raise our voices if necessary when talking about those needing help. And accompany our words with deeds. Cause the power of example is the only real way of teaching someone.

Sources:

  1. Crossman, Ashley. ”What Is Symbolic Interactionism?”. ThoughtCo, updated January 30,2020, www.thoughtco.com/symbolic-interaction-theory-3026633,. Accessed 18 March 2021
  2. ”Structural- Functional Theory”. Introduction To Sociology, Lumen, courses.lumenlearning.com/wm-introductiontosociology/chapter/structural-functional-theory. Accessed 18 March 2021
  3. Cole, Nicki Lisa Ph.D. ”The Critical View On Global Capitalism”. ThoughtCo, updated July 13, 2019, www.thoughtco.com/why-is-global-capitalism-bad-3026085. Accessed 18 March 2021

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s