Despre brazii de Crăciun și alte lucruri triste

Sunt conștientă că, în momentul în care lumea întreagă se confruntă cu o altă mare problemă și amenințare – pandemia de Covid 19 – a scrie despre un asemenea subiect pare un lucru superficial. Și totuși, dacă ne gândim ce mare nedreptate îi facem naturii, de sute de ani, și că tocmai în acest moment istorico-social, pare un lucru peste care se poate trece cu ușurință (ca în toți anii din urmă, dealtfel!), subiectul nu este deloc superficial.

Despuierea munților de brazii tineri – care ar trebui să asigure repopularea pădurilor distruse de hoții de lemn, și de exploatarea mult prea intensivă a lemnului chiar și în condiții normale – și care se petrece în fiecare an în preajma Crăciunului, este un lucru trist. Și nu doar trist, ci reflectă, îngrijorător, nivelul de egoism și superficialitate al societății noastre civilizate, care în numele unei așa-zise tradiții (care, desigur, aduce și un avantaj comercial), condamnă în fiecare an natura la moarte. Și ceea ce se distruge nu mai poate fi pus la loc în aceeași cantitate, și oricum, se va distruge din nou în anul următor.

Și, nici măcar nu este o tradiție creștină – pentru noi, țările europene, care ne mândrim atât cu creștinismul nostru! Nașterea Mantuitorului s-a petrecut în alte condiții, inclusiv de temperatură (și să nu mai menționăm că în Palestina nu există brazi), și El-însuși nu a încurajat nici o tradiție de acest fel, și nici sfinții care l-au urmat. Și, cum ar fi putut El face asta, să încurajeze adică distrugerea naturii vii, darul Tatălui Său, când El a desființat și jertfa de sânge a Vechiului Testament, înlocuind-o cu jertfa simbolică din cadrul Liturghiei, urmare a jertfei Sale reale?

Desigur, este vorba aici de magia Crăciunului, de bucuria reunirii celor dragi sub brad, de toate aceste elemente care alcătuiesc un întreg, prin care se exprimă binecuvântarea Crăciunului. Dar, pentru a nu aduce un mare rău în schimbul acestei bucurii, ar putea exista alte soluții: cum ar fi, să folosim brazi artificiali. Desigur, nici plasticul nu este o alegere ideală, întrucât pentru salvarea planetei ar trebui redusă drastic producția de plastic. Dar, ca alternativă la uciderea naturii vii, cred ca este o variantă mai acceptabilă, mai ales dacă ar fi confecționați din plastic reciclat.

Se vorbește tot mai mult de urgența climatică, și de necesitatea de a lua măsuri rapide și concrete – și atunci, uciderea în continuare a brazilor de Craciun, cum se integrează în tablou? Și, oare despăduririle intensive din toate colțurile lumii – țara noastră nefiind cruțată defel – nu au contribuit și ele, alături de industrializare și transportul intensiv, la crearea acestei urgențe climatice?

Așadar, propunerea mea este să pornim o campanie, fiecare acolo unde se află, în defavoarea comercializării brazilor naturali pentru Crăciun. Nicidecum cu violență, ci pașnic și civilizat. Prin convingere, și prin fapte concrete: să refuzăm, adică, să mai cumpărăm brazi naturali, să îi facem pe comercianți să înțeleagă că nu își pot cîștiga existența în acest fel, prin distrugerea naturii.

Desigur, campanii de acest fel ar trebui inițiate și în alte domenii cu efecte grave asupra sănătății – de exemplu, fumatul. Se știe clar, medical probat, că tututnul este, pur și simplu, un drog, și nu are nici măcar un singur efect benefic asupra sănătății, pentru a-i contracara efectele nocive și chiar letale. Și singurul motiv pentru care statele lumii permit existența plantațiilor și fabricilor de tutun este cel comercial. Acceptăm să câștigăm bani din nefericirea și moartea a milioane – bani care să fie apoi, folosiți, chipurile, în scopuri mai bune. Cât de bine ar putea fi folosiți acești bani, ne întrebăm, ca să justifice nenorocirile aduse de tutun – bani care sunt, de fapt, bani murdari? Statul a finanțat nu știu ce proiect, dar la bază ar putea fi sacrificarea unor ființe dragi pe altarul tutunului – ființe care au ajuns dependente, și și-au scurtat zilele.

Și, să nu încercăm să justificăm această aberație prin folosirea liberului-arbitru al fiecăruia, și prin faptul că pe cutiile de țigări scrie ca tutunul este un pericol pentru sănătate. Acestea sunt cosmetizări, sau frecții la picior de lemn, după cum se spune, pentru că oricine cunoaște cât de puțin natura umană, știe cât de influențabili și dornici de aventură sunt tinerii – care încearcă fumatul la început din snobism, din teribilism și din dorința imitației, înainte de a deveni o adevărată dependență. Și, mai ales, cât de puțin le mai pasă fumătorilor deveniți dependenți, de orice avertizare le-ar aduce, fie și cel mai mare profesor în medicină din lume! Am cunoscut bolnavi cu insuficiență respiratorie, aflați sub oxigenoterapie, care nu puteau renunța la fumat.

Aceasta a fost o paranteză, pentru a arăta că sunt aspecte dureroase ale societății, pe care nu le putem contracara în totalitate decât dacă am schimba legile – ccea ce, iarăși, e un lucru foarte dificil și periculos, atunci când la mijloc sunt mulți bani. Dar, revenind, există și aspecte pe care le putem influența noi-înșine, cum ar fi oprirea despăduririlor, și în special, cele cauzate de venirea Crăciunului. Dacă fiecare dintre noi ar lua hotărârea de a nu mai cumpăra brazi naturali, și de a-i convinge și pe cunoscuți să facă acest lucru, dacă am merge chiar în fața vânzătorilor de brazi naturali să le spunem politicos că nu trebuie să facă aceasta, dacă vor să mai aibă o planetă respirabilă, și că nu vor putea trăi din vînzarea oxigenului planetei noastre, tot așa cum fabricanții și comercianții de tutun își vor lua plata lor cândva, ar fi deja un lucru bun și de folos! Și dacă ei vor spune că e un comerț legal, le putem răspunde că și legile tot de oameni sunt făcute – oameni nu întotdeauna înțelepți, și nici doritori de adevăratul bine. Și că nici o lege nu ne-ar putea aduce înapoi viața planetei noastre, dacă ajungem în punctul de „no-return”.

Și, mai este ceva ce am putea face, pentru a repara nedreptatea adusă pădurilor, un gest simplu: să înlocuim motoarele noastre obișnuite de căutare cu Ecosia – motorul care plantează arbori. Este un motor creat de un idealist, care folosește banii rezultați din căutările pe internet pentru a cumpăra și planta arbori în diferite zone ale lumii, și are și o minimă producție de CO2. Sunt necesare 41 de căutări pentru a planta un arbore. Au realizat deja adevărate împăduriri în țări sărace sau în curs de dezvoltare din Europa, Africa, Asia și America Latină.

Și, ceea ce mai putem face, este să ne alăturăm petițiilor și campaniilor asociației Declic, societatea civilă în acțiune – o asociație formată din tineri idealiști și extrem de bine pregătiți, din diferite domenii, autofinanțați (doar contribuții ale membrilor și simpatizanților, inclusiv din diaspora), și care militează cu succes pentru protecția naturii și a pădurilor, și nu numai. Au reușit, de exemplu, să oprească o companie minieră importantă să deschidă o exploatare minieră ilegală la Certej. Chiar au reușit, folosind avocați și toate mijloacele legale la îndemînă! În ceea ce privește pădurile, ei fac eforturi de vreo 6 luni să impulsioneze guvernul, și în special Ministrul Mediului, să aplice efectiv noua lege a pădurilor, care implică monitorizarea prin satelit a transporturilor lemnoase, pentru a împiedica pe cele ilegale.

Iată petițiile lor legate de de mediu:

Cerem guvernului monitorizarea satelitară a tăierilor ilegale

Cerem Președintelui să oprească mutilarea spațiilor verzi

Salvați râurile de hidrocentrale ilegale în arii protejate

Mult succes, și să contribuim cu toții la salvarea Casei noastre verzi!